Dilema sacilor de gunoi

Când eram mică, sacii de gunoi erau prezenţi doar la televizor şi numai atunci când se difuza vreun film american. Erau singurele scene în care îl vedeai pe protagonist cărând o enormă pungă de plastic spre tomberonul proprietate personală, plasat strategic în faţa casei cu peluză şi cu un gard scund şi alb. Noi nu aveam aşa ceva. Noi aveam pagini de ziar plasate pe fundul găleţii, care ne dădeau iluzia de curăţenie a găleţii. Ţin minte că mă expedia mama la tomberon, după care - odată întoarsă în casă - trebuia să prestez detergent + limpezire cu apă rece = igienă.

Ulterior, adică după chestia aia pe care o numim generic "Revoluţie", locul paginii duble de ziar a fost luat de sacoşa de la magazin. Plastic, deci mult mai igienic. Dacă erai dibaci, nici nu mai trebuia să plimbi găleata. Ajungea să iei sacoşa, să o lansezi, după care plecai în treaba ta.

Dar sacoşa s-a perimat. Au apărut sacii de gunoi. Nu e magazin să nu aibă aşa ceva. Sunt mici, mari, coloraţi, parfumaţi, cu mânere sau doar cu o bandă de securizare. Că nu se face să ţi se reverse paharele de iaurt în tomberonul colectiv. 

Dilema mea este alta! Cum naiba nimereşti din prima dimensiunea găleţii de gunoi? Vreau să ştiu dacă cineva (relativ normal la cap, ca să restrâng aria căutării) şi-a cumpărat o găleată, pe care - înainte de a o utiliza - a umplut-o cu apă, pentru a vedea ce capacitate are? Dacă e să mă uit pe multiplele rafturi cu saci de gunoi, aşa ar fi normal. Sacii sunt de 10 litri, de 25 de litri, de 35 de litri, de 45 de litri şi chiar de 70 de litri. O să-mi spuneţi că scrie pe fundul găleţii! Zău? De câte ori v-aţi uitat ce capacitate are găleata pe care tocmai aţi cumpărat-o?

Hai să spunem că aţi făcut asta! Să spunem că ştiţi precis că vă trebuie doar saci de 45 de litri. Intervine o nouă dilemă. Sacii galben pal sunt mai buni decât sacii mov pal? Amândouă variantele au mânere. Dar dacă trebuie să aruncaţi ceva mai greu, nu cumva vă trebuie saci ranforsaţi, albastru închis cu mânere galbene? Da, dar cei mov miros frumos. Şi dă bine ca gunoiul tău să miroasă a levănţică, dacă te întâlneşti cu un vecin, pe scară, tocmai când încerci să scapi de resturile menajere.

Şi cel mai important: ce ne facem dacă sacii sunt transparenţi? Suntem dispuşi să acceptăm această expunere a intimităţii noastre (pentru că, până în final, ce avem în frigider e oarecum intim), doar pentru că respectivul sac e mare, cu mânere şi miroase frumos?

La naiba, alegerea sacului de gunoi ideal a devenit mult mai dificilă decât alegerea cremei de faţă sau a gelului de duş!